– Ce te mai doare azi, iubito,
Ce alt amar nemai´cercat? 
Ce te apasă, dosădito,
De plânsul iarăși te-a-necat?

– Mă doare ziua asta nouă
Cu aripile muiate-n rouă
Cu liniștea-i încremenită
Ce-o clipă pare-nveșnicită.

Mă dor difuz, ca într-o ceață,
Trecut și viitor de-a valma,
Tot căutând a vieții-mi soarță
Spre a-i citi, cuminte, palma.

Mă doare toamna asta caldă
Prea caldă pentru vremea ei
M-apas-albastrul ce să cadă
Uitat-a peste anii mei.

Mă dor azi soarele și aer
De jale-mi cântul cel din fluier
Ce ferecat îl port în mine –
Mănunchi de triluri prea haine!

M-apasă lipsa asta tare
De-mi soarbe orișice suflare
Și ca pe-o pradă mă sfâșie
Hulpav, fâșie cu fâșie.

Mă dori Tu azi ca niciodat'
Căci tot mai bâjbâi după Tine
Cu ochiul tot întunecat
Cu omenescu-mi încă-n vine. 

(2019)

Sursă foto: Pixabay.com

© Copyright: Acest text reprezintă o creație de natură intelectuală și este protejat de legislația în vigoare privind drepturile de autor. Citarea parțială sau preluarea sa integrală este permisă numai cu precizarea numelui autorului – iar, în mediul online, cu indicarea sursei electronice.